Dormitor din perioada Renasterii

Lenjeriile de pat si asternuturile in diferite culturi si perioade

In jurul anului 3400 I.C. faraonii egipteni si-au mutat saltelele de pe pamant pe suprafete mai inalte creind primele paturi. In timpul Imperiului Roman, au inceput sa fie folosite saltelele umplute cu lana, pene, fan sau stuf, in functie de categoria sociala a celui care le folosea. In aceeasi perioada, paturile au inceput sa fie considerate obiecte de decor, fiind infrumusetate cu vopsele, bronz, aur, argint si chiar bijuterii.

Pat romanIn timpul Renasterii, saltelele erau umplute cu paie sau pene si au inceput sa fie acoperite cu matasuri, catifele si satinuri. Secolul 18 a adus ramele de pat din fonta si saltelele din bumbac, in timp ce secolul 19 a vazut inventarea patului casetat.

Dormitor din perioada RenasteriiNici secolul 20 nu a ramas in urma in ceea ce priveste saltelele si asternuturile de pat. Pe durata acestui secol s-a trecut de la saltelele umplute cu fan, la cele umplute apa sau aer, perne si saltele fabricate din latex si lenjerii de pat din bambus, modal si poliester.

Indiferent de perioada, un element important care a influentat evolutia asternuturilor si lenjeriilor de pat a fost zona, deoarece zona in care se afla cel care doarme intr-o lenjerie de pat influenteaza foarte mult materialul din care este facuta aceasta. Astfel, in culturile subtropicale si tropicale, se prefera materialele usoare, precum inul sau bambusul, in timp ce in tarile nordice se foloseste lana sau chiar blana unor animale.

La noi, inainte de 1989, asternuturile trebuiau sa fie de culoare alba, imaculate, calcate si apretate ca semn al harniciei gospodinei care avea grija de ele. Din fericire, astazi aceasta traditie a fost inlocuita in majoritatea zonelor datorita abundentei culorilor si materialelor folosite, dar si pentru ca s-a inteles potentialul decorativ si importanta acestora.

Dormitor japonez

Si pe continentul asiatic lenjeriile de pat aveau pana nu demult caracteristici particulare. Suntem cu totii familiarizati cu imaginea unei gheise dormind pe o saltea subtire si avand drept perna un cub facut din bambus. Influentele culturale ale altor tari si-au spus cuvantul insa, iar asiaticii au adoptat patul normal. Pentru a recupera lungile perioade de disconfort, acestia obisnuiesc sa foloseasca foarte multe perne. Tot aici s-a format un obicei din folosirea pernelor medicinale.

Dormitor modern

Dormitul intr-o singura repriza, de 6 sau 8 ore, este un obicei relativ nou. Oamenii care au trait inainte ca lumina electrica sa fie ceva obisnuit, dormeau in mai multe reprize, a cate 2 sau 3 ore. Astfel, acestia obisnuiau sa aiba atat paturi de noapte cat si unele de zi, acestea avand si ele diferite lenjerii: mai calduroase pentru perioada nocturna si mai racoroase pentru cea diurna. Egiptenii inca mai pastreaza acest obicei, unul dintre motivele acestui fapt fiind caldura insuportabila din timpul amiezii si racoarea accentuata a noptii.

Anul acesta, o companie din Spania a anuntat ca a inventat patul care „se face singur”, in doar 50 de secunde prin simpla apasare a unui buton, astfel incat pe viitor, nu va mai trebui sa ne facem probleme in ceea ce priveste aranjarea unei lenjerii de pat sau obiceiurile unei culturi specifice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *